FIZIOCRAȚÍE s. f. doctrină economică burgheză, apărută în sec. XVIII în Franța, care respinge intervenția statului în economie, susținând că în societatea umană există o „ordine naturală”; fiziocratism. (< fr. physiocratie) Vezi definitia »

FEDERÁȚIE s. f. 1. formă de organizare statală constând din unirea mai multor state autonome într-un stat unitar, condus de un guvern central. 2. grupare a unor organizații de masă și obștești constituită în vederea realizării unui scop comun; ligă, confederație. (< fr. fédération, lat. foederatio) Vezi definitia »

CARDIOSTOMÍE s. f. operație chirurgicală de deschidere a cordului. (< fr. cardiostomie) Vezi definitia »

CONGLUTINÁȚIE s. f. conglutinare. (< fr. conglutination, lat. conglutinatio) Vezi definitia »

MICROBOFOBÍE s.f. (Med.) Teamă exagerată de microbi. [Gen. -iei. / cf. fr. microbophobie]. Vezi definitia »