ARÁMĂ, (2) arămuri, s. f. 1. Cupru. ◊ Expr. A-și da arama pe față = a-și arăta fondul ascuns (și rău) al firii. 2. (La pl.) Obiecte făcute din aramă (1). – Lat. *aramen (= aeramen). Vezi definitia »

SAFRANÍNĂ s.f. Colorant roșu sau roz-violet, folosit pentru bumbac. [< fr. safranine]. Vezi definitia »

PELÁGRĂ, pelagre, s. f. Boală provocată de lipsa din alimentație a unor vitamine și proteine, care se manifestă prin inflamația pielii, plăgi pe corp, tulburări gastrice și nervoase etc. – Din fr. pellagre. Vezi definitia »

IZOCÓRĂ s. f. v. izocor [în DN]. Vezi definitia »

DOCTORANTÚRĂ s. f. (Rar) Perioada cât o persoană este doctorand; p. ext. doctorat. – Din doctorand. Vezi definitia »