HIDROSCÁLĂ s. f. suprafață de apă amenajată cu instalațiile necesare decolării și amerizării hidroavioanelor. (< fr. hydroescală) Vezi definitia »

FẤȚĂ, fâțe, s. f. 1. (Reg.) Nume dat speciilor de pește mic (care înoată repede). 2. (Fam.) Femeie care se fâțâie. – Din fâțâi (derivat regresiv). Vezi definitia »

poscóniță (poscónițe), s. f. – (Trans., Olt.) Pleavă, scame, miriște, resturi, deșeuri. – Var. p(l)osco(l)niță. Sb. poskon, rus. ploskon, ceh. poskonice (Tiktin). Vezi definitia »

a fi mare otravă expr. (intl.) a fi rutinat, a avea o experiență bogată; a nu putea fi înșelat. Vezi definitia »

CĂPȘÚNĂ, căpșuni [din DER, la art. cap (1396)]: cap (-pete), s. n. [...] < Lat. *capum, forma vulgară de la caput [...]. De aceeași proveniență trebuie să fie și căpușe, s. f. [...]. Der. căpușí (var. încăpușá), vb. (a înmuguri); căpúșnic, s. m. (frăguță, Cirsium oleraceum); căpșúnă, s. f. (fruct, Fragaria elatior, Fragaria collina). Der. acestui ultim cuvânt nu lasă nici o îndoială (cf. alb. și mr. căpușă „căpușă” și „fragă”); pentru suf. Pușcariu, Dacor., I, 593, propune -ună, care nu este curent în rom. (cf. REW 1668). Probabil trebuie plecat de la *căpușun, cu suf. -un, cf. gărgăun, și cu sing. refăcut pe baza pl. Der. căpșunícă, s. f. (frăguță; specie de plantă); căpșuníu, adj. (culoarea căpșunii). [...] Vezi definitia »