AXIOMÁTIC, -Ă I. adj. întemeiat pe o axiomă, cu caracter de axiomă. ♦ metodă ~ă = metodă științifică de expunere care, pornind de la axiome, deduce noi propoziții (teoreme). II. s. f. disciplină care studiază înlănțuirea coerentă a axiomelor, în scopul asigurării corectitudinii fundamentelor matematicii și a utilizării corecte a deducției în științe; timologie. (< fr. axiomatique) Vezi definitia »

MITOGRÁFIC, -Ă, mitografici, -ce, adj. Referitor la mitografie, de mitografie. – Din fr. mythographique. Vezi definitia »

SPIC, spice, s. n. 1. Inflorescență caracteristică plantelor graminee, alcătuită din mai multe flori mici cu peduncul scurt, dispuse pe o axă centrală lungă. ◊ Expr. A da în spic sau a-i da spicul, a face spic = (despre plante) a se apropia de maturitate, a ajunge în faza de dezvoltare în care apare spicul (1); a înspica. 2. Stilizare decorativă în formă de spic (1), frecventă în arta populară pe cusături, țesături etc. 3. Vârful firelor de păr, mai lungi (și de altă culoare), din blana unor animale. 4. (În sintagma) Spic de zăpadă (sau, rar, de ploaie) = fulgi mari de zăpadă amestecați cu stropi de ploaie, care cad pe pământ. 5. (Pop.) Vârf de munte; pisc. ♦ Partea cea mai înaltă a acoperișului casei. [Pl. și: spicuri] – Lat. spicum. Vezi definitia »

ORGÁSTIC, -Ă adj. referitor la orgasm; orgasmic. (< fr. orgastique) Vezi definitia »

PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre mașini, aparate, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. ♦ Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 2. S. f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico. Vezi definitia »