Definita cuvantului eterogen
ETEROGÉN, -Ă, eterogeni, -e, adj. 1. (Despre elementele unui întreg) Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. ♦ Cu origine sau proveniență deosebită. 2. (Înv.; în sintagma) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Din fr. hétérogène.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eterogen
BIOGÉN, -Ă, biogeni, -e, adj. 1. (Despre roci) Care rezultă din țesuturi vii. 2. (Despre elemente chimice) Care a contribuit la apariția vieții pe Pământ. ♦ (Substantivat, n.) Îngrășământ agricol obținut din culturi de bacterii bogate în azot. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogène. Vezi definitia »
TUSIGÉN, -Ă adj. Care produce tuse. [< fr. tussigène, cf. lat. tussis – tuse, gr. gennan – a produce]. Vezi definitia »
ABDOMÉN, abdomene, s. n. 1. Parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele; pântece, burtă, foale. 2. (Biol.) Partea posterioară a corpului la artropode. – Din fr., lat. abdomen. Vezi definitia »
NITROGÉN s. m. azot. (< fr. nitrogène) Vezi definitia »
EBÉN s. n. abanos. (< fr. ébène, lat. ebenus) Vezi definitia »