Definita cuvantului inamic
INAMÍC, -Ă adj., s.m. și f. Dușman, potrivnic, vrăjmaș. ♦ (Cel) care este dușmănos, ostil. [Var. inimic, -ă adj., s.m.f. / < lat. inimicus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu inamic
VÓLNIC, -Ă, volnici, -ce, adj. (Înv. și arh.) 1. Liber; independent, autonom. 2. Care se impune cu sila, care se face cu forța; arbitrar. – Din sl. volĩnŭ. Vezi definitia »
PAREMIOLÓGIC, -Ă, paremiologici, -ce, adj. Care ține de proverbe sau de studiul lor, privitor la proverbe sau la studiul lor. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. parémiologique. Vezi definitia »
LATERÍTIC, -Ă adj. Referitor la laterit; care conține laterit. [< fr. latéritique]. Vezi definitia »
MIZILÍC s. n. v. mezelic. Vezi definitia »
SINCRÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la sincretism. 2. (psih.) care formează un tot perceput în mod global. (< fr. syncrétique) Vezi definitia »