nótă (nóte), s. f. – Însemnare; evaluare a rezultatelor școlare; vază. Fr. note. – Der. notar, s. m. (scrib; secretar de municipiu sau de primărie), din germ. Notar; notărie, s. f. (secretariat; notariat); nota, vb., din fr. notifier; notiță, s. f. (însemnare, schiță; articolaș); notoriu, adj., din fr. notoire; notorietate, s. f., din fr. notoriété; noțiune, s. f., din fr. notion. Vezi definitia »

POLÉNĂ s. f. imagine de animal, figură statuară care se sculpta ca ornament pe prora navelor. (< it. polena) Vezi definitia »

todorúșcă s.f. (reg.) dumbravnic. Vezi definitia »

TROMBÓZĂ s. f. obturare a unui vas sangvin sau a cavității inimii prin formare de trombusuri. (< fr. thrombose) Vezi definitia »

ASIMPTÓTĂ s. f. dreaptă față de care se apropie o curbă, fără însă a o atinge niciodată. (< fr. asymptote) Vezi definitia »