ștrăpățuít, -ă, adj. (reg.) obosit, istovit, vlăguit; hărțuit. Vezi definitia »

TREZÍT, -Ă, treziți, -te, adj. (Despre mâncăruri, băuturi etc.) Care și-a pierdut tăria, gustul, aroma etc.; răsuflat. ♦ Cu miros greu, descompus. – V. trezi. Vezi definitia »

KIESERÍT s.n. Sulfat hidratat natural de magneziu. [< fr. kiesérite, germ. Kieserit, cf. D. G. Kieser – naturalist german]. Vezi definitia »

SMUCIT¹ s. n. Faptul de a (se) smuci; mișcare bruscă și scurtă; smuceală, smucire, smucitură. – V. smuci. Vezi definitia »

LUSTRUÍT², -Ă, lustruiți, -te, adj. Cu lustru¹; lucios. ♦ Fig. (Peior.) Cu o spoială sau o strălucire aparentă; meșteșugit, căutat, artificial. – V. lustrui. Vezi definitia »