IȘLÍC, ișlice, s. n. Căciulă de blană scumpă sau de postav, de format mare, cilindrică sau cu fundul pătrat (din alt material), purtată de domni, de boieri și uneori de soțiile lor, iar mai târziu de negustori, de lăutari etc. ◊ Expr. A călca (pe cineva) pe colțul ișlicului sau a pocni (pe cineva) la coada ișlicului = a jigni (pe cineva). [Var.: (înv.) șlic s. n.] – Cf. tc. bașlık. Vezi definitia »

BÁRIC, -Ă adj. Referitor la presiunea atmosferică. ◊ Repartiție barică = repartiția presiunii atmosferice la suprafața Pământului. [< fr. barique]. Vezi definitia »

NONSIMÉTRIC, -Ă adj. lipsit de simetrie; asimetric. (după engl. nonsymetrical) Vezi definitia »

ANESTÉZIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care produce anestezie; anesteziant. [< fr. anesthésique]. Vezi definitia »

TRÉBNIC, trebnice, s. n. (Rar) Molitvelnic. – Din sl. trĕbĕnikŭ. Vezi definitia »