DEBARCÁRE, debarcări, s. f. Acțiunea de a debarca și rezultatul ei. ◊ Stație de debarcare = punct final al unei călătorii. Navă de debarcare = navă special construită, cu prora plată și dreaptă, pentru a permite apropierea maximă de uscat în vederea debarcării de trupe și de materiale. – V. debarca. Vezi definitia »

LÁTURE s. f. v. latură. Vezi definitia »

ÎNFĂȚÁRE s. f. Faptul de a înfăța. – V. înfăța. Vezi definitia »

prititoáre, prititóri, s.f. (reg.) plantă denumită și coada-racului. Vezi definitia »

EȘUÁRE, eșuări, s. f. Acțiunea de a eșua și rezultatul ei. [Pr.: -șu-a-] – V. eșua. Vezi definitia »