DUBITATÍV, -Ă adj. care exprimă o îndoială, un dubiu. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță sau o bănuială cu privire la o acțiune. (< fr. dubitatif, lat. dubitativus) Vezi definitia »

OPERATÍV, -Ă adj. 1. Care acționează repede; expeditiv, activ; eficace. 2. Referitor la diverse operații. [Cf. fr. opératif]. Vezi definitia »

abuzív, -ă adj. 1. exagerat, excesiv. 2. care constituie un abuz; arbitrar; ilegal. (< fr. abusif, lat. abusivus) Vezi definitia »

EXTENSÍV, -Ă adj. 1. Referitor la extindere, bazat pe cantitate, pe spațiu. ◊ Cultură extensivă = sistem de cultivare a pământului în care creșterea producției agricole se obține numai prin extinderea suprafețelor cultivate. 2. (Fiz.) Care se poate extinde. [Cf. fr. extensif, lat. extensivus]. Vezi definitia »

ASERTÍV, -Ă, asertivi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de aserțiune; asertoric. – Din fr. assertif. Vezi definitia »