ARSENÍT s.m. Sare a acidului arsenios. [Pl. -iți. / < fr. arsénite]. Vezi definitia »

prișcălít s.n. (reg.) lovire sau plesnire cu prișcala, cu o nuia sau cu șfichiul biciului. Vezi definitia »

SCIT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) care aparținea unei populații indo-europene nomade, în stepele din nordul Mării Negre și ale Mării Caspice; scitic. ◊ (s. f.) limbă iraniană veche vorbită de sciți; scitică. (< fr. scythe, lat. scytha) Vezi definitia »

ÎNDRITUÍT, -Ă, îndrituiți, -te, adj. (Rar) Îndreptățit. – V. îndritui. Vezi definitia »

XILÍT s.n. Constituent al cărbunilor bruni inferiori. (din fr. xylite) Vezi definitia »