SPICCÁTO adv. (muz.; la instrumentele cu coarde) sacadat, săltând arcușul după fiecare notă. (< it. spiccato) Vezi definitia »

CÁNTO s.n. Muzică vocală; cânt, cântare. ♦ Studiul tehnicii și artei vocale. [< it. canto]. Vezi definitia »

ADAGIÉTTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Mai puțin lent decât adagio. [Pron. -gi-e-. / < it. adagietto]. Vezi definitia »

PÚTTO s.n. (Arte) Denumire în sculptura și pictura italiană pentru motivul plastic al copilului Amor; amoraș. ♦ Denumire dată figurilor de îngerași care apar frecvent în compozițiile iconografice sau decorative din epoca Renașterii și apoi în baroc. [Pl. -tti. / < it. putto]. Vezi definitia »

PLASTO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „modelat”, „format”, „contrafăcut”. [Var. plasti-. / < fr. plasto-, cf. gr. plastos]. Vezi definitia »