URACÍL s. n. Pirimidină (C₄H₄N₂O₂) care reprezintă una dintre cele patru baze care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului ribonucleic. Cf. adenină, citozină, guanină, și timină. (terminolog. științif., pref. ur(o)¹- + acetic + suf. -il (= substanță referitoare la); cf. engl. uracil) [MW] Vezi definitia »

INSOLÚBIL, -Ă, insolubili, -e, adj. 1. (Despre substanțe) Care nu este solubil, care nu se poate dizolva (într-un anumit dizolvant). 2. Fig. Care nu are nici o soluție; de nerezolvat. – Din fr. insoluble, lat. insolubilis. Vezi definitia »

FAILÍBIL, -Ă adj. supus greșelii, care se poate înșela. (< fr. failible) Vezi definitia »

PRESCRIPTÍBIL, -Ă adj. (Jur.) Care poate fi prescris. [Cf. fr. prescriptible]. Vezi definitia »

VEXÍL¹ s. n. 1. însemnele, steagul unei cohorte în armata romană. 2. trupă orânduită într-un anumit corp. 3. steag al unei nave, pavilion. (< lat. vexillum, fr. vexille) Vezi definitia »