fírtă (-te), s. f. – Măsură de suprafață egală cu un sfert de pogon. Germ. Viertel „sfert” (DAR). Sec. XVIII, Mold. La aceeași sursă duc indirect fîrtai și fîrtal, s. n. (Trans., sfert, a patra parte), prin intermediul mag. fertály (DAR; Gáldi, Dict., 126), cf. cr. fertalj, sb. frtalj; și ferdelă, s. f. (măsură de capacitate egală cu 20 litri; cartier), în Trans., prin intermediul săs. fyrdel (Borcea 186). Vezi definitia »

SILICÓZĂ s. f. pneumoconioză cauzată de inhalarea prafului de silice. (< fr. silicose) Vezi definitia »

STERLÍNĂ adj.f. Liră sterlină = monedă constituind principala unitate monetară a Angliei și a altor țări din fostul Imperiu britanic. [< engl., fr. sterling]. Vezi definitia »

TROMBOFLEBÍTĂ, tromboflebite, s. f. Inflamație a peretelui unei vene și formare de cheaguri de sânge care pot duce la obturarea totală sau parțială a venei și la provocarea emboliilor. – Din fr. thrombophlébite. Vezi definitia »

CÓBILĂ, cobile, s. f. 1. Suport alcătuit din două lemne împreunate, care servește la transportarea plugului pe drum. 2. Scaun pe care rotarul așază roțile când montează spițele sau obezile. [Var.: cobấlă s. f.] – Din sl. kobyla. Vezi definitia »