Definita cuvantului incriminare
INCRIMINÁRE s.f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; învinuire, acuzație; incriminație. [< incrimina].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu incriminare
DEZASORTÁRE s.f. Acțiunea de a dezasorta. [< dezasorta]. Vezi definitia »
TEȘMENÍRE, teșmeniri, s. f. (Reg.) Faptul de a (se) teșmeni.V. teșmeni. Vezi definitia »
CHEOTOÁRE, cheotori, s. f. 1. Mic ochi de ață, de șiret, de stofă etc. la un obiect de îmbrăcăminte, prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul. 2. Tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbătești); butonieră. 3. (Pop.) Loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor. [Pr.: che-o-Var.: cheutoáre, chiotoáre s. f.] – Lat. *clautoria (< *clautus = clavutus). Vezi definitia »
PALADIZÁRE s. f. depunere pe o suprafață metalică, prin procedee electrolitice, a unui strat de paladiu1. (< paladiu2 + -iza) Vezi definitia »
CUMPĂRÁRE s. f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației). Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț. – V. cumpăra. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z