prăduitor, prăduitori s. m. (intl.) denunțător. Vezi definitia »

scăișór, scăișóri, s.m. (reg.) 1. scai mic; ghimpe mic. 2. plantă erbacee cu flori mici albe sau verzui și cu fructe care se agață de haine și de lâna oilor; turiță. 3. (la pl.) cornicei (plante). 4. (la pl.) plante erbacee, cu tulpini rigide și ramificate; cu flori albe, violete-purpurii sau galbene, mirositoare, și cu frunze dințate; pejme. 5. puciognă (plantă). 6. sticlete. Vezi definitia »

ÎMPINGĂTÓR, împingătoare, s. n. Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului în țeavă. – Împinge + suf. -tor. Vezi definitia »

VASOCONSTRICTÓR, -OÁRE adj., s. n. (medicament) care provoacă vasoconstricție. (< fr. vaso-constricteur) Vezi definitia »

PRECEPTÓR, preceptori, s. m. Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil (dintr-o familie bogată). – V. meditator, pedagog, educator. [Acc. și: precéptor] – Din fr. précepteur, lat. praeceptor. Vezi definitia »