CÓNCĂ s.f. 1. Mare cochilie concavă. ♦ (Anat.) Excavație profundă a pavilionului urechii. 2. (Arhit.) Acoperământ în forma unei jumătăți de cupolă. [< lat., it. conca]. Vezi definitia »

strécură, strécuri, s.f. (reg.) strecurătoare, răvar, sitișcă. Vezi definitia »

CALOSÓMĂ s.f. (Zool.) Insectă coleopteră carnivoră, de culoare verzuie sau negricioasă. [< it., lat. calosoma]. Vezi definitia »

BROMHIDRÓZĂ s. f. transpirație fetidă, de culoare neagră sau brună; melanhidroză. (< engl. bromhydrose) Vezi definitia »

BOLDÉICĂ, boldeici, s. f. Cățea de boldei. – Boldei + suf. -că. Vezi definitia »