VIGÍL, -Ă adj. (Liv.) Care veghează; atent, deștept, treaz. // s.m. (Ant.) Membru al gărzii instituite în vechea Romă de Augustus pentru siguranța cetății în timpul nopții și paza contra incendiilor. [Cf. lat. vigil, it. vigile]. Vezi definitia »

NESTINGÍBIL, -Ă, nestingibili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi stins, oprit, potolit. – După fr. inextinguible. Vezi definitia »

BAZIFÍL, -Ă s. f. (plantă) care preferă solurile alcaline. (< fr. basiphile) Vezi definitia »

EMULSIONÁBIL, -Ă, emulsionabili, -e, adj. (Chim.) Care poate deveni emulsie. [Pr.: -si-o-] – Din fr. émulsionnable. Vezi definitia »

UTILIZÁBIL, -Ă adj. Care se poate utiliza; folosibil. [Cf. fr. utilisable]. Vezi definitia »