bắlie (-ii), s. f. – Albie, cadă. Rut. balija, pol. balia, din germ. de jos balje > fr. baille (Scriban). Se folosește în Mold. Vezi definitia »

TOPONIMÍE s. f. 1. Totalitate a numelor proprii de locuri, de ape, de munți etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune. 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri; toponomastică. – Din fr. toponymie. Vezi definitia »

ANGIOTRIPSÍE s. f. efectuare a unei hemostaze prin compresiune cu ajutorul angiotribului; vasotripsie. (< fr. angiotripsie) Vezi definitia »

FISTULOTOMÍE s. f. secționare operatorie a unei fistule. (< fr. fistulotomie) Vezi definitia »

CAZONÍE s. f. (Rar) Militărie. – Din cazon + suf. -ie. Vezi definitia »