SECÚSĂ s.f. Zguduitură; oscilație. ◊ Secusă musculară = contracție musculară provocată de aplicarea unui stimul electric. [< fr. secousse]. Vezi definitia »

ÎMPREÚNĂ adv. La un loc; laolaltă, depreună, delaolaltă. – În + preună (< pre + una). Vezi definitia »

CONSTÁNȚĂ s. f. însușirea de a fi constant; perseverență. (< fr. constance, lat. constantia) Vezi definitia »

leásă (lése) s. f. – 1. Împletitură de nuiele. – 2. Rogojină. – 3. Tipar de brînză. – 4. Hambar. – 5. Cușcă, coteț de nuiele pentru bătut porumbul. – 6. Instrument de pescuit. – 7. Zăgaz, baraj. – Mr., megl. leasă. Sl. (bg., slov., rus.) lĕsa (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Cihac, II, 167; Iordan, Dift., 145; Conev 65 și 75), cf. sb. ljesa, mag. lésza. Din sl. lĕsŭ „pădure”, cf. slov., rus. lĕs „pădure”, de unde și leasă, s. f. (desiș). Vezi definitia »

scoabă, scoabe s. f. 1. (peior.) om firav. 2. femeie slabă și rea. 3. (intl.) cuțit, briceag. 4. (înv., peior.) brici cu lama tocită. 5. fier înroșit. 6. picior foarte subțire. Vezi definitia »