Definita cuvantului balgiu
balgíu (-ii), s. m. – În vechime, negustor sau funcționar turc care cumpăra mierea și ceara pentru sultan. Tc. balci (Șeineanu, III, 11; Lokotsch 201). În prezent ieșit din uz. – Der. balgi-bașa, s. m. (șef de balgii), din tc. balci bași; balgi-bașlic, s. n. (contribuție în miere și ceară), din tc. balci bașlik. Cuvinte introduse în sec. XVII, astăzi nefolosite.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu balgiu
SELÉNIU s.n. Metaloid negru-cenușiu, cu proprietăți chimice asemănătoare cu ale sulfului. [Pron. -niu, var. selenium s.n. / < fr. sélénium]. Vezi definitia »
Urániu, uraniu(defectiv de plural) element chimic, metal alb-argintiu, cu proprietăți radioactive, cu numărul atomic 92 și simbol U, folosit în pilele atomice. Vezi definitia »
NÁTRIU s. n. (Chim.) Sodiu. – Din fr. natrium. Vezi definitia »
ZORÍU, ZORÍE, zoríi, adj. Prompt, rapid, repede. (din zor1) Vezi definitia »
INTERMÉDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se află la mijloc, între alte elemente. ◊ Loc. prep. Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, prin înlesnirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva). 2. Mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte. – Din it. intermedio, fr. intermède. Vezi definitia »