calém (calémuri), s. n. – Birou, cancelarie. – Mr. calem. Tc. kalem „pană” (Șeineanu, II, 26; Lokotsch 1023; Ronzevalle 135); cf. ngr. ϰαλέμιν, bg. kalem. Sec. XVIII, înv. – Der. calemgiu, s. m. (țesătură orientală, cu ornamente brodate de mînă), din tc. kalem kiari „pictat cu pensula”. Vezi definitia »

BOÉM, -Ă I. s. m. f. om, artist dezordonat, lipsit de mijloace materiale, fără siguranța zilei de mâine. II. adj. care corespunde firii, felului de viață caracteristice unui boem (I). III. s. f. mediu în care trăiesc boemii (I), viață de boem. (< fr. bohème) Vezi definitia »

MORFONÉM s. n. fonem cu funcție morfologică. (< fr. morphonème) Vezi definitia »

NEVRILÉM s. n. țesut nervos fascicular, care învelește nervii; neurilemă. (< fr. névrilème) Vezi definitia »

AD VALÓREM loc. adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. [< lat. ad valorem]. Vezi definitia »