Definita cuvantului indispune
INDISPÚNE vb. III. tr., refl. A(-și) strica voia bună; a (se) supăra. [P.i. indispún, perf.s. -pusei, conj. 3 -pună, part. -pus. / cf. fr. indisposer, după pune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu indispune
COROSIÚNE s.f. v. coroziune. Vezi definitia »
TELESCRIPȚIÚNE s. f. comunicare telecomandată cu ajutorul telescriptorului. (< fr. téléscription) Vezi definitia »
EXCLUZIÚNE s.f. 1. (Liv.) Excludere, interdicție. ◊ (Fiz.) Principiul excluziunii = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice. 2. (Log.) Relație între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. [Pron. -zi-u-, var. esclusiune, exclusie, exclusiune s.f. / < fr. exclusion]. Vezi definitia »
DEGLUTIȚIÚNE s.f. v. deglutiție. Vezi definitia »
FRECȚIÚNE s.f. v. fricțiune. Vezi definitia »