Definita cuvantului induce
INDÚCE vb. III. tr. 1. (Log.) A face un raționament inductiv. ◊ A induce în eroare = a înșela, a amăgi. 2. A produce o inducție electromagnetică. [P.i. indúc, part. -dus. / < lat. inducere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu induce
a face (pe cineva) nod de cravată expr. a bate (pe cineva) foarte rău. Vezi definitia »
SILÍCE s.f. Nume generic dat diferitelor varietăți de bioxid de siliciu. [Pl. invar. / < fr. silice, cf. lat. silex]. Vezi definitia »
ce poate fi obtinut Vezi definitia »
recondúce vb. (ind. prez. 1 recondúc) Vezi definitia »
spirínce s. f. – Plantă (Erigeron canadiense). Origine necunoscută. Vezi definitia »