Definita cuvantului indulgență
INDULGÉNȚĂ s.f. 1. Atitudine îngăduitoare față de greșeli; toleranță, îngăduință, bunătate. 2. Document dat de papă pentru iertarea păcatelor credincioșilor în schimbul unei sume de bani. [Cf. fr. indulgence, lat. indulgentia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu indulgență
sedélnă, sedélne, s.f. (înv.) imn religios cântat în biserică, în timpul executării căruia cei prezenți stăteau pe scaune; sedeală. Vezi definitia »
SUPRAABUNDÉNȚĂ, supraabundențe, s. f. Abundență foarte mare, neobișnuită; belșug mare. [Pr.: -pra-a-] – Supra- + abundență (după fr. surabondance). Vezi definitia »
OXOSINTÉZĂ s. f. procedeu industrial de obținere a aldehidelor prin tratarea olefinelor cu un amestec de oxid de carbon și hidrogen. (< fr. oxosynthèse) Vezi definitia »
CAZEÍNĂ s.f. Substanță albuminoidă care se extrage din lapte și formează partea componentă esențială a brânzeturilor; cazeinogen. [Pron. -ze-i-. / < fr. caséine, cf. lat. caseus – brânză]. Vezi definitia »
HELIOCENTRÁLĂ s.f. Centrală electrică solară. [Cf. fr. héliocentrale]. Vezi definitia »