Definita cuvantului drob
DROB1, (1), drobi, s. m., (2, 3), droburi, s. n. 1. S. m. Bucată, bulgăre mai mare de sare; p. gener. bucată mare și compactă din ceva. 2. S. n. Măruntaie de miel. ◊ Mâncare preparată din măruntaie de miel tocate, învelite în prapur și puse la cuptor. 3. S. n. (Reg.) Cutia teascului de vin. – Din bg., scr. drob.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu drob
XEROFÓB, -Ă, adj. (Despre organisme) Care evită terenurile uscate. (din fr. xérophobe) Vezi definitia »
IMPRÓB, -Ă adj. lipsit de probitate, necinstit. (< fr. improbe) Vezi definitia »
CINOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de cinofobie. (< fr. cynophobe) Vezi definitia »
zob (-buri), s. n. – 1. Grăunte. – 2. Așchie, ciob. Bg., sb. zob „mertic” (Tiktin; Candrea). – Der. zobi, vb. (a zdrobi); zăbic (var. zăbig), s. n. (bucățele de mălai prăjite în unt), în Olt.; zoborînă (var. zoborină), s. f. (paie putrezite; balot). Vezi definitia »
drob (-bi), s. m. – 1. Varietăți de arbust (Cytisus albus, Cytisus Heufellii, Cytisus hirsutus, Cytisus nigricans, Genista Tinctoria). – 2. Plantă (Neslea paniculata). – Var. drog. Rut., rus. drok (Candrea; Scriban), cu finala alterată, probabil prin influența cuvîntului anterior. – Der. drobișor (var. drobușor), s. m. (arbust, drob; Isatis tictoria; Genista tinctoria); drobiță, s. f. (Genista tinctoria); drobușoară, s. f. (arbust, drob). Vezi definitia »