RECEPTÁRE s.f. Acțiunea de a recepta și rezultatul ei; înregistrare, captare; primire. [< recepta]. Vezi definitia »

Altéțele Voástre loc. pr. Vezi definitia »

gínere (gíneri), s. m. – 1. Soțul unei femei, în raport cu părinții acesteia. – 2. Mire. – Mr. dzinere, megl. ziniri, istr. žiner. Lat. gĕner (Pușcariu 720; Candrea-Dens., 745; REW 3730; DAR), cf. it. genero, prov. genere, fr. gendre, sp. yerno, port. genro. Cuvînt comun în toate regiunile (ALR, II, 259). Nu are sensul de „bărbat căsătorit” pe care Sandfeld 37 îl presupune, deducîndu-l din ngr. γαμβρός; indică numai persoana căsătorită, din punctul de vedere al înrudirii sale spirituale cu socrii, sau în cursul ceremoniei de nuntă. – Der. gineri, vb. (a face pe cineva să-i fie ginere, a-și da fata după cineva); ginerie, s. f. (gradul de rudenie al ginerelui cu socrii). Vezi definitia »

ÎNFĂȚOȘÁRE s. f. v. înfățișare. Vezi definitia »

BALTIMORE [bɔltimɔ:], David (n. 1938), biolog american. Profesor la Institutul de Tehnologie din Massachussets. A descoperit, independent de H. Temin, reverstranscriptaza, o enzimă cu ajutorul căreia se realizează multiplicarea ribovirusurilor. Premiul Nobel pentru medicină (1975), împreună cu H. Temin și R. Dulbecco. Vezi definitia »