BĂLĂCÍT s. n. Bălăcire. – V. bălăci. Vezi definitia »

DEZNĂDĂJDUÍT, -Ă, deznădăjduiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care și-a pierdut orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); desperat. 2. (Despre sentimente, manifestări ale omului etc.) Care trădează, exprimă deznădejde; provocat de deznădejde. – V. deznădăjdui. Vezi definitia »

prăfuit, prăfuiți s. m. (tox.) consumator de heroină. Vezi definitia »

STAUROLÍT s. n. silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. (< fr. staurolite) Vezi definitia »

MĂRGINÍT, -Ă, mărginiți, -te, adj. 1. Limitat, redus. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de inteligență; limitat, redus, prost; (despre calități intelectuale, sufletești etc.) lipsit de agerime, de profunzime. – V. mărgini. Vezi definitia »