Definita cuvantului moștenire
MOȘTENÍRE, moșteniri, s. f. Faptul de a moșteni. 1. Drept de succesiune; (concr.) totalitatea bunurilor rămase de la o persoană decedată și intrate în posesiunea altcuiva; p. restr. bun obținut prin drept succesoral. 2. Fig. Patrimoniu cultural, bunuri morale, intelectuale, artistice care se transmit de la o generație la alta. ♦ P. ext. Caracter fizic, însușiri care se transmit ereditar. – V. moșteni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu moștenire
VĂTĂMÁRE, vătămări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) vătăma și rezultatul ei. – V. vătăma. Vezi definitia »
SUCOMBÁRE s.f. (Liv.) Faptul de a sucomba; moarte, deces. [< sucomba]. Vezi definitia »
DISPERSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; timpul și locul în care cineva a fost dispersat. [< dispersa]. Vezi definitia »
BITUMINIZÁRE, bituminizări, s. f. Procesul de formare a asfaltului în natură constând din transformarea lentă, în absența aerului, a nămolului rezultat din descompunerea organismelor animale și vegetale în fundul mărilor. – După fr. bituminisation. Vezi definitia »
BÁTERE, bateri, s. f. Acțiunea de a (se) bate. Vezi definitia »