AUDÍȚIE s. f. 1. indentificare a sunetelor cu ajutorul simțului auditiv. 2. audiere de muzică cu un public restrâns. ♦ în primă ~ = (despre executarea unei compoziții muzicale) pentru prima oară în public. 3. recepționare de semnale audio. (< fr. audition, lat. auditio) Vezi definitia »

CHELATOMETRIE s. f. Capitol al chimiei analitice cantitative în care se folosesc chelatorii; chelatoterapie. Vezi definitia »

ANEMÍE s.f. Stare de slăbiciune cauzată de scăderea numărului de globule roșii din sânge. ◊ Anemie pernicioasă = stare gravă de anemie în care măduva oaselor nu mai poate forma globule roșii. [Gen. -iei. / < fr. anémie, cf. gr. an – fără, haima – sânge]. Vezi definitia »

ENTEROPLEXÍE s. f. anastomoză a două segmente de intestin. (< fr. entéroplexie) Vezi definitia »

UROTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a urinei. (< fr. urothérapie) Vezi definitia »