ZIMÁZĂ s. f. enzimă fermentativă din drojdia de bere, care transformă glucoza în alcool și în gaz carbonic. (< fr. zymase) Vezi definitia »

CHINOLEÍNĂ s.f. Substanță organică lichidă cu proprietăți bazice, care se obține prin distilarea uleiurilor de oase. [Pron. -le-i-, var. chinolină s.f. / < fr. quinoléine, cf. engl. quinoline, germ. Chinolin] Vezi definitia »

ANTICRÉZĂ s. f. v. antihreză. Vezi definitia »

contrascótă (contrascóte), s. f. – Parîmă, frînghie. It. contrascotta. Termen de marină. Vezi definitia »

TRAHEOMICÓZĂ s.f. Boală a plantelor, cauzată de unele ciuperci, care astupă vasele conducătoare, provocând vestejiri totale. [< fr. trachéomycose]. Vezi definitia »