Definita cuvantului osatură
OSATÚRĂ, osaturi, s. f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet, osărie. 2. Schelet de rezistență al unei construcții, al unei mașini, al unei nave etc. ♦ Fig. Constituție internă, structură, alcătuire (a ceva). – Din fr. ossature.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu osatură
SEÍGĂ s.f. Aparat de recoltare a stufului, care se atașează frontal unui tractor. [Pron. se-i-. / < germ. Seige]. Vezi definitia »
PLÁNȘĂ s.f. 1. Coală, foaie (mare) de hârtie care cuprinde un desen (tehnic). 2. Reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen sau a unei picturi. 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele. [< fr. planche]. Vezi definitia »
ANTROPOFÍTĂ s. f. plantă cultivată. (< fr. anthropophyte) Vezi definitia »
sorcovă, sorcove s. f. 1. persoană îmbrăcată cu haine în culori țipătoare. 2. (friz.) măturică de scuturat hainele clientului. Vezi definitia »
drániță (dránițe), s. f. – Șindrilă, șiță. Pol., rus. dranica (Cihac, II, 101), cf. mag. dránica. – Der. drăniți, vb. (a acoperi cu șindrilă); drănițit, s. n. (dispunerea șindrilei); drănicer, s. m. (persoană care face șindrile). Vezi definitia »