TENTÁȚIE s. f. ispită; atracție; dorință. (< fr. tentation, lat. tenptatio) Vezi definitia »

SÂMZÉNIE, sâmzénii, s. f. (Mold., Var.) Sânziană. (cf. sânziană) Vezi definitia »

săbieríe², s.f. (înv.) meseria săbierului (v.). Vezi definitia »

LEVITÁȚIE s.f. Practică atribuită ocultiștilor, fachirilor etc. de a ridica diverse corpuri sau a se ridica ei înșiși de la pământ prin puterea voinței. [Gen. -iei, var. levitațiune s.f. / < fr. lévitation]. Vezi definitia »

strădánie (-ii), s. f. – 1. (Înv.) Chin, suferință, calvar. – 2. Efort, silință. Sl. stradanije (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 371). – Der. strădalnic, adj. (laborios, activ, harnic), din sl. stradilinu „care îndură”, cu suf. -nic (după Tiktin și Candrea, dintr-un sl. *stradaniniku); strădănui, vb. refl. (Mold., a se căzni, a se strădui); strădui, vb. refl. (a îndura, a suferi; a se forța, a se căzni), cf. sl. stradati „a îndura”; străduință, s. f. (efort); străduitor, adj. (sîrguincios, silitor). Vezi definitia »