CAȘEXIE (‹ fr.; {s} gr. kakhexia „stare proastă”) s. f. Stare de slăbire excesivă a organismului, în care substanțele de rezervă sînt consumate în totalitate, ajungîndu-se la atrofie musculară și alterarea stării generale. Poate fi consecința unei boli cronice, a subalimentației sau a bătrîneții (c. senilă). Vezi definitia »

EPISTOLÍE, epistolii, s. f. (Înv.) Scrisoare. – Din ngr. epistolí. Vezi definitia »

ORĂTÉNIE s. f. v. orătanie. Vezi definitia »

HIPERCROMÍE s.f. (Med.) Exagerare a pigmentației normale a pielii. [Gen. -iei. / < fr. hyperchromie, cf. gr. hyper – peste, chroma – culoare]. Vezi definitia »

AMIGDALOTOMÍE s. f. incizie a amigdalelor; tonsilotomie. (< fr. amygdalotomie) Vezi definitia »