CONDUCTÓR s.n. Corp (fir, sârmă etc.) prin care poate trece un curent electric continuu. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. conducteur, lat. conductor]. Vezi definitia »

AMENINȚĂTÓR, -OÁRE, amenințători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care amenință; care sperie, care îngrozește. – Din amenința + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

jignitor in sublimul intregului Vezi definitia »

VAPÓR, vapoare, s. n. Navă pusă în mișcare de un motor propriu. – Din ngr. vapori. Vezi definitia »

ÎNVINGĂTÓR, -OÁRE, învingători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care a învins; biruitor, câștigător. – Înving (prez. ind. al lui învinge) + suf. -ător. Vezi definitia »