RAȘCHÉTĂ, rașchete, s. f. 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. 2. Perie având cuie în loc de peri și care servește la rașchetarea tencuielilor. 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățarea punții. 4. Răzuitor pentru parchet. – Din it. raschetto. Vezi definitia »

EPÁVĂ, epave, s. f. Rămășiță a unei nave scufundate sau eșuate. ♦ Fig. Persoană ajunsă într-o stare fizică sau morală mizerabilă, om distrus, ruinat (fizic sau moral). – Din fr. épave. Vezi definitia »

PLANTOGRÁMĂ, plantograme, s. f. (Med.) Amprentă a tălpii piciorului în poziție ortostatică. – Din fr. plantogramme. Vezi definitia »

POPIÉTĂ, popiete, s.f. v. rulou Vezi definitia »

malércă, malérci, s.f. (reg.) femeie ușuratică. Vezi definitia »