Definita cuvantului oscilație
OSCILÁȚIE, oscilații, s. f. 1. Mișcare periodică alternativă și simetrică a unui corp în raport cu o anumită poziție a sa; vibrație, pendulare, oscilare. 2. Variație periodică în timp a valorilor unei mărimi care caracterizează un sistem fizic, însoțită de o transformare a energiei dintr-o formă în alta. 3. Fig. Nehotărâre, șovăială; fluctuație. – Din fr. oscillation.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oscilație
STEREOIZOMERÍE s.f. Proprietate a unor substanțe de a forma stereoizomeri. [Gen. -iei. / cf. fr. stéréo-isomérie]. Vezi definitia »
dioríe (dioríi), s. f. – Termen, soroc. Ngr. διορία (Gáldi 172; Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
FOCOMELÍE s. f. malformație congenitală constând în aceea că mâinile și picioarele, ca niște bonturi, sunt inserate direct pe trunchi. (< fr. phocomélie) Vezi definitia »
MIOGLOBINURÍE s.f. Prezența mioglobinei în urină. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myoglobinurie]. Vezi definitia »
STEREOMETRÍE s. f. Ramură a geometriei care se ocupă cu măsurarea volumului corpurilor solide. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréométrie. Vezi definitia »