VITICOTÉCĂ s. f. colecție de soiuri de viță de vie. (< vitico/l/ + -tecă) Vezi definitia »

SÍSTOLĂ, sistole, s. f. Fază de contractare fiziologică periodică, ritmică a musculaturii inimii, în timpul căreia sângele este expulzat din ventricule în artera pulmonară și în aortă, iar din auricule în ventricule. – Din fr. systole. Vezi definitia »

MARTENSÍTĂ s.f. (Tehn.) Constituent al oțelului. [< fr. martensite]. Vezi definitia »

SINARTRÓZĂ s.f. (Anat.) Articulație fixă între două oase fără interpunerea unei cavități sinoviale. [< fr. synarthrose, cf. gr. syn – cu, arthrosis – articulație]. Vezi definitia »

FRÚCTĂ s. f. v. fruct. Vezi definitia »