ANALÍTIC, -Ă adj. Bazat pe analiză. ◊ Chimie analitică = parte a chimiei care studiază elementele componente ale substanțelor; limbă analitică = limbă care are tendința de a exprima prin cuvinte separate diferitele caracteristici gramaticale; (despre forme gramaticale) alcătuit din două sau mai multe cuvinte; filozofie analitică = orientare filozofică care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice și conceptuale ale cunoașterii. ♦ Care utilizează calculul algebric și infinitezimal. [< fr. analytique, it. analitico, gr. analytikos]. Vezi definitia »

ZIMÓTIC, -Ă adj. Referitor la fermentație. (din fr. zymotique) Vezi definitia »

ÓRTIC, ortice, adj. (În sintagma) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecție ale înălțimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. – Din fr. orthique. Vezi definitia »

OCTAÉDRIC, -Ă adj. În formă de octaedru. [Pron. -ta-e-. / < fr. octaédrique]. Vezi definitia »

ANTINEVRÁLGIC, -Ă, antinevralgici, -ce, adj., s. n. (Medicament) care calmează nevralgiile. – Din fr. antinévralgique. Vezi definitia »