Definita cuvantului otravă
OTRÁVĂ, otrăvuri, s. f. 1. Substanță chimică toxică, care, introdusă sau formată în organism, provoacă tulburări importante, leziuni grave etc. și uneori moartea; venin. 2. Fig. Ceea ce provoacă un rău (moral), un necaz, o supărare; p. ext. amărăciune, răutate, venin. ♦ Epitet dat unei persoane foarte rele. [Pl. și: otrăvi] – Din sl. otrava.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu otravă
ADENOHIPOFÍZĂ s. f. lobul anterior și intermediar al hipofizei. (< fr. adénohypophyse) Vezi definitia »
busolă, busole s. f. (adol.) ceas de mână. Vezi definitia »
EMERGÉNȚĂ s.f. Ieșire a unui corp, a unei substanțe, a unei radiații din mediul unde se găsește. [< fr. émergence]. Vezi definitia »
DRUGHINEÁȚĂ, drughinețe, s. f. (Reg.) Drug (de lemn) scurt și gros. – Cf. drug. Vezi definitia »
HÚSĂ s.f. Învelitoare de stofă sau de pânză cu care se acoperă mobilele spre a le proteja de lovituri, de murdărie etc. ♦ Învelitoare (impermeabilă) folosită pentru protejarea anumitor mașini, piese sau materiale. [< fr. housse]. Vezi definitia »