DECREPITÚDINE s. f. stare de bătrânețe înaintată prin slăbire excesivă și pierderea aproape totală a forțelor; ramolisment. ◊ (fig.) decădere, declin avansat. (< fr. décrépitude) Vezi definitia »

SUSTRACȚIÚNE, sustracțiuni, s. f. (Rar) Sustragere, furt. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. soustraction. Vezi definitia »

RAȚIÚNE s. f. 1. facultate a omului de a cunoaște, operând cu noțiuni, judecăți, raționamente, de a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor; judecată, gândire; inteligență. 2. motiv, cauză, justificare, temei. ♦ ~ de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală. ♦ ~ a de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică existența (unui lucru). ♦ scop, țel. (< lat. ratio) Vezi definitia »

!cassóne (it.) s. n., pl. cassóne Vezi definitia »

COLECȚIÚNE s. f. v. colecție. Vezi definitia »