REFRACTÍV, -Ă adj. 1. care produce refracție; referitor la refracție; refractant. 2. care își schimbă brusc direcția. (< fr. réfractif) Vezi definitia »

PRIVATÍV, -Ă adj. 1. care privează pe cineva de ceva; care arată o privațiune. 2. (despre afixe) care exprimă lipsa, excluderea. (< fr. privatif, lat. privativus) Vezi definitia »

EFUZÍV, -Ă adj. (geol.) vulcanic. ♦ rocă ~ă = rocă magmatică întărită la suprafața scoarței Pământului. (< fr. effusif) Vezi definitia »

ELECTRONEGATÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care are tendința de a capta electroni de la alte substanțe, putând elibera ioni negativi. [Cf. fr. électronégatif]. Vezi definitia »

TRANSLATÍV, -Ă adj. (jur.; despre acte) prin care se transferă un drept. (< fr. translatif) Vezi definitia »