ȘÚIER, șuiere, s. n. 1. Zgomot caracteristic, ascuțit și puternic, pe care îl fac vântul, furtuna, vijelia; șuierătură. 2. Zgomot ascuțit produs de anumite corpuri care se deplasează, se mișcă, se învârtesc sau spintecă aerul cu iuțeală; șuierătură. 3. Sunet ascuțit, strident și prelung produs cu ajutorul unui instrument special (signal, sirenă etc.) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete; șuierătură. 4. Sunet sau țipăt (ascuțit) scos de unele animale și păsări; șuierătură. [:Pr.: șu-ier] – Din șuiera (derivat regresiv). Vezi definitia »

CUTRÍER s. n. v. cutreier. Vezi definitia »

radiér s. n. 1. Planșeu de beton armat, care se întinde în toate direcțiile sub întreaga construcție pe care o susține. 2. Căptușeală de beton, bolovani sau pavele, executată pe fundul albiei unei ape, între picioarele unui pod etc. împotriva eroziunii. 3. Boltă de beton sau de piatră la baza unui tunel. ◊ Canal care reglementează debitul de apă necesar plutăritului la ieșirea dintr-un baraj. (< fr. radier) Vezi definitia »

DÚMPER s.n. Autocamion cu cupă metalică basculantă, la care scaunul șoferului se rotește în jurul axei de direcție. ♦ Vagonet basculant. [< fr. dumper, cf. engl. to dump – a descărca]. Vezi definitia »

BOGASIÉR, bogasieri, s. m. (Înv.) Negustor care vindea diferite articole de manufactură, în special bogasiu. [Pr.: -si-er] – Din bogasiu + suf. -er. Vezi definitia »