ONOMATOLOGÍE s. f. onomastică (II, 2). (< fr. onomatologie) Vezi definitia »

AUXOMETRÍE s. f. parte a dendrometriei care studiază metodele de măsurare a creșterii arborilor sau arboreturilor. (< fr. auxométrie) Vezi definitia »

RAHIOPATÍE s. f. denumire generică pentru afecțiunile coloanei vertebrale. (< engl. rachipathy) Vezi definitia »

INSONORIZÁȚIE s. f. insonorizare. (< fr. insonorisation) Vezi definitia »

ALÚZIE, aluzii, s. f. Cuvânt, expresie, frază prin care se sugerează o idee, fără a o exprima direct. ◊ Expr. A face aluzie la cineva (sau la ceva) = a vorbi pe departe despre cineva (sau ceva). [Var.: (înv.) aluziúne s. f.] – Fr. allusion (lat. lit. allusio, -onis). Vezi definitia »