ASUPRÍRE, asupriri, s. f. Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; asupreală. – V. asupri. Vezi definitia »

STAMPILÁRE s. f. v. ștampilare. Vezi definitia »

CORE²(O)-, -CORÍE elem. „pupilă, iris”. (< fr. core/o/-, -corie, cf. gr. kore) Vezi definitia »

SESIZÁRE, sesizări, s. f. Acțiunea de a (se) sesiza și rezultatul ei; pricepere, înțelegere; (concr.) încunoștințare, aviz. – V. sesiza. Vezi definitia »

AUTOMULȚUMÍRE s. f. Mulțumire de sine însuși în urma unor succese (reale sau aparente), care duce la lipsă de vigilență, de atitudine autocritică, la stagnare și regres. – Din auto¹- + mulțumire. Vezi definitia »