ANTROPOMETRÍE s.f. Disciplină științifică care studiază relațiile mărimilor obținute prin măsurători făcute asupra corpului omenesc; somatometrie. [Gen. -iei. / < fr. anthropométrie, cf. gr. anthropos – om, metron – măsură]. Vezi definitia »

OMALGÍE s.f. Nevralgie scapulo-humerală. [Gen. -iei. / < fr. omalgie, cf. fr. omos – umăr, algos – durere]. Vezi definitia »

DIACRONÍE s. f. Evoluție, desfășurare istorică a unui fenomen; metodă care studiază evoluția în timp a unui fenomen. [Pr.: di-a-] – Din fr. diachronie. Vezi definitia »

ORTOGENÍE s. f. 1. ansamblu de preocupări, dezvoltarea normală a omului; planificare, control al nașterilor. 2. dezvoltare simetrică a arcadelor dentare. (< fr. orthogénie) Vezi definitia »

ETEROINFÉCȚIE s.f. Infecție provenită din afară. [Gen. -iei. / < fr. hétéro-infection] Vezi definitia »