BORȘ, borșuri, s.n. 1. Lichid acru preparat din tărâțe de grâu și de porumb, peste care se toarnă apă clocotită, lăsat apoi să fermenteze la 24-26 ºC, utilizat pentru acrit supele. 2. Supă tradițională în țările Europei de est, gătită cu legume diverse, cu sau fără carne sau pește, acrită cu borș. Vezi definitia »

a încasa un frecuș / un perdaf / o săpuneală expr. a fi aspru mustrat / certat. Vezi definitia »

BOTÍȘ, botíși, s. m. (Var., Transilv. de N.) Botuș. Vezi definitia »

CĂRUȚÁȘ, căruțași, s. m. Persoană care transportă cu căruța marfă sau persoane; cărăuș, harabagiu, cărucer. – Căruță + suf. -aș. Vezi definitia »

ALMAȘ 1. Rîu, afl. stg. al Someșului; 63 km. Izv. de sub culmea Meseșului. În cursul superior se mai numește și Fildu. 2. Com. în jud. Arad; 3.064 loc. (1991). Stație de c. f. Vezi definitia »