Definita cuvantului interpunere
INTERPÚNERE s.f. Acțiunea de a (se) interpune și rezultatul ei. [< interpune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu interpunere
TRIANGULÁRE s. f. Acțiunea de a triangula și rezultatul ei; triangulație. [Pr.: tri-an-] – V. triangula. Vezi definitia »
INCULPÁRE s. f. Acțiunea de a inculpa și rezultatul ei; acuzare, învinuire. – V. inculpa. Vezi definitia »
SPIRITUALIZÁRE, spiritualizări, s. f. Faptul de a spiritualiza. [Pr.: -tu-a] – V. spiritualiza. Vezi definitia »
CICLÁRE, ciclări, s. f. (Rar) Integrare într-un ciclu de învățământ. – Din ciclu. Vezi definitia »
MATISÍRE, matisiri, s. f. Împreunare a două capete de frânghie sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor din care sunt alcătuite. – Cf. fr. matir. Vezi definitia »