WAGNERÍSM s.n. Concepție muzicală și stil, structură sau atmosferă a operelor lui Richard Wagner. (din fr. wagnérisme) Vezi definitia »

LAMAÍSM s. n. formă particulară a budismului din Tibet și Mongolia. (< fr. lamaïsme) Vezi definitia »

APOLOGÍSM s.n. Vorbire cu nuanță ironică, în care oratorul face adversarului o concesie fără valoare. [< apologie + -ism]. Vezi definitia »

ATENTÍSM s.n. Politică de tergiversare și de oportunism. [ < fr. attentisme, cf. it. attente – așteptare]. Vezi definitia »

STRUCTURALÍSM s.n. 1. Termen care desemnează o categorie de orientări și tendințe metodologice și epistemologice actuale, constând în a privi obiectele ca sisteme, ansambluri de elemente organizate, care pot fi recompuse și transformate prin anumite procedee operaționale. ♦ Curent în lingvistica contemporană care susține principiul unității interne a structurii limbii și privește limba ca pe un sistem de relații fonetice și gramaticale care se condiționează reciproc, dar o studiază independent de istoria poporului. 2. (Rar) Gestaltism. [< fr. structuralisme]. Vezi definitia »